Tropea

Tropea, o staţiune micuță din regiunea italiană Calabria, provincia Vibo Valentia, supranumit și Costa degli Dei, adică Coasta Zeilor, mi-a atras atenția într-un moment în care mă plimbăm pe site-ul Wizz Air. Prețul de 200 de lei, dus-întors, pentru două persoane, exact de 1 decembrie, m-a făcut să cumpăr rapid biletele către Lamezia Terme, orașul din care se ajunge în Tropea. Astfel, cu rucsacul în spate, în perioada 1-4 decembrie am vizitat acest oraș.

Tropea are acel aer liniştit şi leneş tipic oraşelor din Italia. Oraşul este vizitat în special vara, având plaje minunate, cu nisip fin și apă turcoaz. Noi am ales iarna nu numai datorită prețului mic la bilete de avion, ci și pentru că fugeam de frigul de acasă. 15-16 grade sună mai bine față de -2 grade, corect?

Cazarea am făcut-o pe booking.com, la Residenza Donna Peppina. 3 nopți de cazare, mic dejun inclus, 135 euro. Residenza Donna Peppina se află în centrul orașului, exact lângă cel mai grozav loc cu panoramă. Gazdele au fost foarte drăguțe, deși nu vorbeau prea bine engleza. Micul dejun pregătit de ei și cappuccino-ul au fost excelente. Prăjiturile erau home-made, delicioase. Camera a fost foarte curată, dotată cu tot ce trebuie. Pentru a încălzi camera, am apelat la aerul condiționat care a făcut față cu brio. Semnalul Wi-Fi a fost bun. Recomand cu mare drag acest loc.

Aeroportul din Lamezia Terme este micuț și se ajunge repede la autobuzul (linia 90) care duce către gara centrală din oraș. Stația din aeroport este în capătul din dreapta, cum se iese din zona Sosiri. Călătoria durează cam 20 minute, iar intervalul de succesiune este cam 5-10 minute. Programul începe la 05:45 și se termină la 23:15 și stația la care trebuie coborât este Stazione di Lamezia Terme Centrale. Prețul unui bilet este de 1,30 euro/persoană de la tabacherie sau 2 euro/persoană de la șofer. 

Drumul cu trenul către Tropea durează cam 50 de minute. Un bilet costă 4,20 euro/persoană/dus. Programul trenurilor poate fi găsit aici, au și varianta în engleză. Punctul de plecare este “Lamezia Terme Centrale”.

Cea mai importantă stradă este Corso Vittorio Emanuele (la fel ca în multe alte orașe din Italia), aceasta despărțind în două centrul istoric. La capătul dinspre mare, strada se termină cu un balcoan de unde se deschid priveliști superbe. Strada este înțesată de localuri de tot felul, dar sunt și destule magazine cu suveniruri sau produse locale. Noi ne-am pierdut pe străduțele înguste savurând aerul local, admirând marea care se arăta din când în când și puținii oameni de pe stradă. Liniștea domnea peste tot, oamenii nu se grăbeau nicăieri, toate acestea dând o stare de relaxare totală.

Centrul istoric este împânzit cu clădiri vechi și foarte vechi (unele sunt, intenționat sau nu, mai dărăpănate), cu alei și străduțe înguste, dar cu o mulțime de localuri, baruri, cafenele, terase și restaurante pentru toate gusturile. Casele și străzile pavate cu piatră de sute de ani sunt dovezi ale trecerii timpului. 

În restaurante se servesc pizza sau preparate locale din care nu lipseşte ca ingredient ceapa roşie de Tropea, nduja de spillinga, un fel de salam picant care se unge pe pâine sau pe bruschette sau ardeii roșii iuți pe care îi vezi oriunde agățati și care sunt denumiți de localnici Viagra Calabreză. Ceapa roşie se găseşte chiar şi în magazinele de suveniruri. Din păcate, fiind extrasezon, majoritatea restaurantelor și magazinelor erau închise, așa că a trebuit să ne mulțumim cu ceea ce am găsit. Mâncarea încercată ne-a dezamăgit, noi mergând cu mari speranțe deoarece citisem numai lucruri bune despre bucătăria de aici. Dar trebuie să încercăm și în sezon, când avem de unde alege.

Ca orice oraș din Italia care se respectă și aici avem un dom. Acesta adăpostește o icoană bizantină a Fecioarei Maria de România. De altfel, Madonna de România este considerată ocrotitoarea oraşului şi este celebrată pe 27 martie printr-o mare procesiune religioasă. 

Orașul este poziționat pe o stâncă, așa că pentru a ajunge în zona mării a fost nevoie să coborâm cam 100 de trepte sau să mergem pe o străduță ascunsă care ajunge în zona portului. Din port se pot cumpăra excursii către insulele din apropiere.

Plaja orașului înconjoară obiectivul principal al orașului: sanctuarul Santa Maria dell’Isola. Acesta este un obiectiv care nu trebuie ratat. Bineînțeles, pentru a ajunge acolo, am urcat mai multe trepte. În schimbul unei taxe de 2 euro, se pot vizita sanctuarul și grădinile, vizită care vine la pachet cu niște panorame absolut superbe. Biserica propriu-zisă este o capelă mai mare care are deschidere spre teresa de unde am avut gratuit o priveliște memorabilă a orașului. Se văd plajele, clădirile construite pe stâncă, dar și coasta Calabriei care coboară până în mare.

Vremea a fost frumoasă, am avut chiar și momente în care a fost nevoie să renunțăm la hanorac pentru a sta în tricou. Seara a mai picurat, dar asta nu ne-a stricat dispoziția. Mica vacanță a fost neașteptat de frumoasă și pitorească, cu peisaje care par desprinse din insulele exotice.

Tropea este un oraș foarte liniștit în extrasezon, totul derulându-se în ritm domol, perfect pentru liniște și relaxare. Cu siguranță o să revenim, numai că o să fie în sezon, pentru a ne bucura și de plaje, apa mării și restaurantele care acum au fost închise.