Alberobello

Alberobello

Italia oferă locuri de poveste la tot pasul pentru orice turist. Aşa este şi cazul căsuțelor trulli din zona Alberobello. Acestea sunt create din piatră și au acoperiş conic. Casele trulli au fost construite așezându-se pietrele unele peste altele în aşa fel încât să se susţină unele pe celelalte.

O altă caracteristică deosebită a acestor case este faptul că pe acoperișurile unora dintre case sunt desenate diferite forme (cruci, inimi etc.). Aceste motive reprezintă heraldul familiei, oferind informaţii despre proprietarul casei. În plus, se spune că unele simboluri au rolul de a proteja casele de spiritele rele. Un pic de magie nu strică niciodată, nu?

Din Bari se poate ajunge în Alberobello cu mașina, așa cum am făcut noi, sau cu trenul. Așa cum am povestit aici, noi am ales mașina din cauza unor lucrări de modernizare care se făceau la anumite drumuri și trasee de cale ferată. Și bine am făcut! Făceam cam 3 ore dus, 3 ore întors. Aproape toată ziua pe drum!

Pentru cine dorește să călătorească cu trenul, există această posibilitate din oră în oră din Bari Centrale. Biletul dus Bari – Alberobello costă 5,00 euro. Din cauza lucrărilor de modernizare a căii ferate, un autobuz FSE preia pasagerii trenului și îi duce mai departe în Alberobello. Cel mai bine este să verificați situația și orarul înainte de a ajunge acolo.

Drumul către Alberobello a fost o descoperire a zonei, mașina purtându-ne pe lângă multe livezi de măslini în cei 55 de km, distanța dintre Bari și Alberobello. Câte o casă trulli se ivea izolată, ca o avanpremieră la complexul trulli spre care ne îndreptam. Casele trulli nu se găsesc doar în Alberobello, ci sunt specifice zonei, Valea d’Itria.

Drumul este pitoresc, șerpuind printre livezile de maslini și urcand ușor deasupra mării.

Casele au curțile îngrijite și sunt pline cu flori, pomi fructiferi (portocali, lămâi etc.), arbuști ornamentali și multe decorațiuni drăguțe. Era o încântare să vezi câte o căsuță în mijlocul câmpului, dar îngrijită cu multă dragoste și atenție.

Ajunși în Alberobello, am avut ceva probleme cu parcarea, găsind cu greu un loc liber, chiar dacă era cu plată. Vă recomand să nu parcați mașina aiurea, altfel o să aveți amintiri neplăcute din vacanță. Polițiștii sunt destul de vigilenți și amenzile curg pentru cei care încalcă legea.

Alberobello se află pe lista patrimoniului Unesco începând cu anul 1996, locul fiind spectaculos, ireal, exact ca în povești!

Cea mai mare concentraţie de case trulli (mai exact, 1030 de case), majoritatea transformate in magazine cu suveniruri sau mici muzee, se află în ”zona turistică”, pe dealul Monte Pertica.

Aproape toate căsuțele sunt deschise și în fiecare dintre ele se comercializează diverse lucruri: suveniruri, obiecte handmade, bijuterii, paste locale, vin etc.. Pentru 1-2 euro se poate intra în anumite căsuțe și admira interiorul decorat în mod tradițional. Flori colorate și iederă împodobesc fațadele caselor, eliminând astfel monotonia cromatică a acestora.

În ușa fiecărei căsuțe stă cineva care prin prezență dă de înțeles că așteaptă să intri sau pur și simplu începe să povestească despre istoria produselor pe care le are expuse. 

O singură stradă desparte căsuțele trulli din centrul vechi de partea nouă a orașului. 

Ne-am pierdut atât pe străduțele din orașul vechi, cât și pe cele din cel nou. Bine, “pierdut” este cam mult spus, deoarece toate străzile duc în același loc. O înghețată de la Martinucci, gelateria de la care ne-am răsfățat și în Polignano a Mare, un cappuccino și câteva prăjituri locale pot fi motivul perfect pentru o mică pauză în care picioarele se pot odihni.

Pentru a ne calma foamea, am apelat la prietenul nostru, TripAdvisor, până acum recomandările găsite acolo fiind bune. Am ales un restaurant, dar, deoarece nu aveam rezervare, ne-am pus și noi lângă grupul de oameni care așteptau la intrare. După 20 de minute în care nu a plecat nimeni din restaurant, ne-am dat bătuți și am căutat alt restaurant. Am ales unul din apropiere, Trattoria Amatulli. Restaurantul este foarte frumos decorat.  

Au și meniu care conține 2 feluri de mâncare (aveai de ales între câteva feluri), desert, vin și apă la prețul de 20 de euro, însă noi am ales să comandăm ceea ce dorim din meniu, știind că nu putem mânca atât de mult cât se oferea în cel “la ofertă”.

Mâncarea este tradițională, specifică zonei. Am primit din partea casei foccacia cu roșii și măsline. Vinul casei a fost destul de diluat, nu foarte aromat. Nu ne-a impresionat la fel de mult precum alte restaurante din alte orașe.

Deoarece era ora vestitei sieste, am pornit în descoperirea orașului nou. Și acesta are multe de oferit, în special o priveliște minunată asupra zonei vechi a orașului, cea împânzită cu trulli.

Ceea ce am remarcat a fost că, în ciuda avalanșei de turiști, orașul este foarte curat și bine întreținut.

Cam 3 ore a durat vizitarea orășelului parcă desprins din paginile unei cărți de povești. Senzația că am trecut pe un tărâm din altă lume nu ne-a părăsit decât în momentul în care mașina a pornit într-o altă destinație ce trebuia descoperită: Martina Franca. Acesta se află la o distanță de doar 15-20 minute de Alberobello. 

Drumul îngust, dar bun, era străjuit de cactuşi mari, viță de vie, căsuțe trulli. Am trecut pe lângă plantaţii imense de măslini înprejmuite cu garduri joase din piatră, pe lângă căsuţe mici şi albe, răsfirate, cu flori colorate și arbuști ornamentali. Oamenii erau relaxați și zâmbitori, păreau să aibă tot timpul din lume şi nu se grăbeau nicăieri. Cel puțin așa ni s-au părut nouă. Din păcate, doar ochii au fotografiat pitorescul peisaj, neavând unde să oprim pentru a fotografia casele, livezile, podgoriile și împărtăși apoi toate aceste minunății. Noi am fost foarte fascinați și încântați de tot ceea ce am văzut în drumul spre Martina Franca, drum pe care nu l-am fi putut face dacă nu aveam mașină închiriată.

Martina Franca este un orășel micuț, cochet, cu străduțe micuțe și albe, care merită vizitat. Vă las mai jos niște fotografii care să vă convingă să veniți în locul ăsta minunat.

Astfel, ziua a cincea a fost dedicată în mare măsură orașului Alberobello, un muzeu în aer liber, și orașului Martina Franca.

Căsuțele trulli din Alberobello răsfață ochii și lentilele aparatului foto, iar străduțele înguste și pline de culoare te vor face să iubești necondiționat acest loc.

Un sejur în zona Puglia fără să vezi Alberobello este incomplet!

1
Ai ceva de zis? O poți face aici:

avatar
1 Comment threads
0 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
0 Autorii comentariilor
Cei mai noi autori ai comentariilor
  Inscrie-te  
Cele mai noi Cele mai vechi Cele mai votate
Anunță-mă de
trackback

[…] A cincea zi ne-am plimbat prin Alberobello și Martina Franca (am scris aici despre ele); […]

Închide