Monopoli

Monopoli

A doua zi a vacanței noastre în Puglia am hotărât să o dedicăm micului orășel Monopoli, acesta aflându-se la aproximativ 40 de minute distanță de mers cu trenul din Bari.

Monopoli este un oraș din provincia Bari locuit permanent încă din anul 500 î.Hr.. La fel ca alte orașe din zona Pugliei, centrul istoric al orașului Monopoli este construit din piatră albă și presărat cu clădiri înalte, pline cu ornamente frumoase, toate acestea îmbinându-se perfect cu albstrul mării care îmbrățișează orașul.

Ploaia nu ne-a descurajat, așa că, la ora 09:48 eram în trenul care merge către Monopoli. Trenul din Bari până în Monopoli costă 3,20 euro/persoană/rută, iar compania care operează este Trenitalia. Biletele se pot cumpăra de la automatele din gara Bari Centrale cu cash sau card. Sunt mai multe aparate, prin urmare nu prea se stă la coadă. Durata călătoriei este de aproximativ 40 de minute. Condițiile din tren sunt bune, raportul calitate-preț fiind excelent.

Tot drumul am stat cu ochii lipiți de geam, chiar dacă picăturile de ploaie ne îngreunau din când în când vizibilitatea: am admirat marea, livezile cu măslini, câmpurile întregi cu viță de vie și cactușii uriași.

Fiind dimineață, prima oprire a fost la una dintre cafenelele care avea rating bun pe TripAdvisor, Caffe Roma. Aici am mâncat cea mai bună înghețată de fistic din viața noastră, cu cea mai generoasă cupă. O înghețată cremoasă, fină, parfumată, care ne-a cucerit de la prima gură!

Caffe Roma încă mai are o atmosferă sudică autentică și familiară. Căldura cu care am fost serviți, zâmbetele localnicilor care își beau espresso-ul în picioare, la tejghea, ne-au făcut să înțelegem că am făcut cea mai bună alegere pentru micul dejun.

Au atâtea sortimente de înghețată, încât nu știam de care să luăm: ciocolată (multe feluri de ciocolată), lapte, fistic, mango, lămâie, stracciatella… orice. Și multe prăjituri cu cremă și fără cremă. O prăjiturică sau croissant costau 0,80 euro, iar un cappuccino 1,20 euro. Apa este din partea casei!

Dacă ajungeți în Monopoli, o găsiți la adresa Largo Vescovado 1. Mai multe fotografii și informații găsiți pe pagina lor de Facebook.

Apoi am purces la descoperirea orașului!

De la gară până în centrul istoric al orașului nu am făcut mai mult de 15 minute.

Centrul vechi înseamnă un labirint de străzi și alei cu terase, case turn și biserici vechi, unele închise la ora aceea. Aproape la fiecare colț am văzut câte o biserică din piatră. Unele sunt simple, altele au decorațiuni mai mici sau mai mari.

O imagine de tablou ni s-a arătat la capătul unui mic gang: portul mic și fermecător, cu bărci pescărești ancorate la mal.

Pe malul mării, străjuit de farul din port, se întinde castelul medieval care ascunde după zidurile lui orașul vechi cu străduțe înguste, case îngrijite, biserici, magazine cu tot felul de decorațiuni, bijuterii, haine și orice altceva v-ați dori, cu restaurante și gelaterii artizanale.

Pentru noi a fost o binecuvântare să ne pierdem pe aceste străduțe întortocheate, chiar dacă norii ne amenințau că vor plânge.

Pentru masa de prânz am apelat tot la ajutorul prietenului TripAdvisor, alegând restaurantul Piazza Palmieri. Restaurantul este în centrul istoric al orașului. Meniul este alcătuit preponderent din pește și fructe de mare. Au deschis de la 12:00 până la 15:30, iar seara de la 19:00 pană la 23:00. Îi găsiți pe Largo Palmieri 3, iar pe Facebook aici: Piazza Palmieri.

Noi am comandat:

  • Pește spadă la grătar cu cartofi și ciuperci – pregătit perfect, a fost cel mai bun pește spadă pe care l-am mâncat – 15 euro
  • Paste cu biban și sos de calamari – 11 euro
  • Supă de pește (de fapt era un platou plin cu fructe de mare și diferite feluri de pește, aceasta putându-se comanda pentru minim 2 persoane) – 18 euro/persoană, adică 36 euro/platoul
  • O sticlă de vin rose – 16 euro
  • Coperto – 3 euro/persoană

Mâncarea a fost delicioasă! Ospătarul care ne-a servit a fost printre cei mai buni întâlniți de noi: vorbea 2 limbi străine (din ce am auzit), era sprinten, atent la detalii și ne-a făcut recomandări bune.

După masa de prânz am mai rătăcit câteva ceasuri pe străduțele din oraș, admirând fațadele clădirilor, ghivecele cu flori colorate și decorațiunile care înfrumusețau aproape fiecare casă.

Dar, norii și-au pus în practică amenințarea și a început să plouă, așa că ne-am retras ușor-ușor către gară, urmând să ne întoarcem la Bari cu trenul de la ora 17. Deoarece mai aveam de așteptat o oră până la sosirea trenului, am stat în micuța cafenea din gară, savurând un cappuccino și schimbând impresii despre micul orășel.

În Bari urma să mergem la consulatul României pentru a vota la alegerile europarlamentare și referendum. Experința votului în Bari a fost destul de neplăcută: fiind duminică, nu circula nici un mijloc de transport spre consulat, așa că a trebuit să mergem pe jos 4 km, prin ploaie și vânt destul de puternic, de la gara centrală și până la consulat. Consulatul este lângă autostradă, așa că drumul până acolo a fost pe porțiuni mici de trotuar și pe stradă. Dar nu am fost doar noi nebuni, ci am mai găsit un cuplu de români cu care am împărțit această aventură. Românii întâlniți la consulat au fost foarte drăguți și ne-au ajutat, chemându-ne un taxi pentru a ne întoarce în oraș.

Pentru noi, Monopoli, orașul alb decorat cu flori multicolore, cu bărci albastre și mare turcoaz spumoasă este locul în care ne-am pierdut ore întregi (chiar dacă era înnorat și picura ușor), unde faleza ne-a atras și am stat minute în șir să admirăm marea, unde, în zona portului, am petrecut zeci de minute admirând peștișorii și bărcile pescarilor.

Monopoli merită vizitat, simțit, savurat și admirat!

2
Ai ceva de zis? O poți face aici:

avatar
2 Comment threads
0 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
0 Autorii comentariilor
Cei mai noi autori ai comentariilor
  Inscrie-te  
Cele mai noi Cele mai vechi Cele mai votate
Anunță-mă de
trackback

[…] doua zi am vizitat orașul Monopoli (puteți citi aici deaspre asta) și am mers să votăm pentru alegerile europarlamentare și referendum + o plimbare pe […]

trackback

[…] orașului, dar noi, dacă am putea reveni într-un oraș, am prefera oricând Monopoli (impresii aici). Oare suntem noi singurii care nu am fost fermecați de […]

Închide