Nafplio

Călătoria noastră în Peloponez se încheie cu Nafplio, prima capitală a Greciei (între 1829 și 1834), un oraș micuț, cu aproximativ 20.000 locuitori, cochet, delicat, de o frumusețe greu de întrecut.

Grecii spun despre Nafplio că este cel mai frumos oraș din Grecia. Nu îi pot contrazice, pentru noi fiind unul dintre cele mai frumoase orașe pe care le-am văzut. Este elegant, nobil, cosmopolit, dar, în același timp, emanând un aer degajat și vesel, romantic, specific micilor orașe port de la Marea Egee.

Orașul se află la 140 km depărtare de Atena și la 200 km de Monemvasia, insula cetate care ne-a răsfățat cu peisajele sale minunate (puteți citi impresii despre Monemvasia aici).

Nafplio este un punct de plecare excelent pentru multe dintre vestigiile antice ale Poloponesului: Micene, Argos, Tirynth, Epidavros (toate acestea fiind situate la aproximativ 30 km distanță), Corint, Mistras, Mani, Olympia (acestea aflându-se la maxim 180 km depărtare).

Am plecat din Monemvasia în jurul orei 16. Drumul a fost foarte bun, am intrat pentru foarte puțin timp și pe autostradă, și am făcut și câteva opriri.

Livezi cu lămâi și portocali ne flancau pe stânga și pe dreapta, dar și livezi de măslini. La marginea drumului erau lădițe cu portocale și lămâi de vânzare, așa cum vezi la noi mere și cartofi. Faptul că am oprit și am cumpărat vreo 3 kg de portocale și 1 kg de lămâi a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Deși nu arătau cel mai bine (nu le-aș fi cumpărat niciodată de la noi din magazine dacă le vedeam așa), acelea au fost cele mai gustoase și zemoase portocale mâncate vreodată. Am regretat că nu am cumpărat mai multe!

Peisaje superbe ni se derulau prin fața ochilor în timp ce înaintam către Nafplio: munte, mare și multe nuanțe de verde. Ateliere cu ceramică tradițională ne-au făcut cu ochiul de pe marginea drumului, ne-au încântat ochii și ne-au deschis buzunarele pentru a duce și acasă o bucățică din culorile și istoria Greciei.

La intrarea în oraș ne-a întâmpinat un indicator pe care scria “Welcome to Nafplio – the Old Capital of Greece”.

După ce am intrat în oraș, pe partea dreaptă, am văzut un indicator pe care scria “ Spre port”. Urmându-l, s-a deschis în fața noastră o panoramă asupra portului, a vaselor de croazieră, a bărcilor și a iahturilor, care de care mai luxoase și mai elegante.

Cazarea noastră pentru următoarele 2 nopți a fost la Amymone and Adiandi, un hotel aflat exact îm mijlocul centrului vechi și la mică depărtare de port.

Deoarece la hotel nu exista posibilitatea parcării mașinii iar parcarea mare din port era plină, am căutat un loc de parcare câteva minute, însă, în cele din urmă, l-am găsit.

Hotelul este situat în spatele bisericii Sfântul Nicolae, într-o zonă pietonală, dar nu am avut probleme cu clopotele sau alte sunete stridente. Un lucru puțin ciudat: hotelul este compus din 2 clădiri, dispuse la o distanță de 10 m una de cealaltă. Noi am stat la Amymone, dar am luat micul dejun la Adiandi, acesta fiind inclus în prețul cazării.

Micul dejun a fost foarte bogat: plăcinte dulci și sărate/prăjituri/cornuri de casă, foarte proaspete, gemuri de casă, miere, iaurt, lapte, cereale, ouă preparate în diverse moduri, mezeluri, diverse sortimente de măsline, fructe, ceaiuri, cafea, cappuccino și produse de patiserie sărate. Sigur am ratat câteva, dar oferta era foarte-foarte bogată. Toate au fost foarte bune și ne-au dat energia necesară unei zile pline.

Am ales acest hotel deoarece se află în apropiere de port, dar și de restaurante, cafenele și magazine. Practic, în mijlocul acțiunii.

Camera era amenajată într-un mod mai nonconformist, combinând stilul tradițional cu cel modern: podea și plafon din lemn, duș cu hidromasaj și accesorii foarte frumoase, vintage. În baia mare am găsit consumabile de toate felurile: de la șampon la ace de cusut și burete pentru lustruit încălțămintea.

Personalul a fost foarte prietenos, amabil și dornic să ajute când/cât poate (mai ales cu sfaturi și recomandări).

Dar să revin la oraș, cel care ne-a impresionat și bucurat pentru aproape 3 zile. Acesta este înconjurat de trei cetăți: Palamidi – cetatea venețienilor, care domină și supraveghează orașul de pe un deal înalt, cu cele 857 de trepte ale sale, Acronafplia – cea mai veche cetate din Nafplio și Bourtzi – cetatea venețiană în miniatură așezată pe o insuliță în mijlocul golfului. Bourtzi a devenit emblema orașului și are și o deosebită însemnătate istorică, dar și emoțională pentru greci. Din păcate, noi le-am admirat doar de la depărtare și ne-am promis că ne vom întoarce să le vizităm mai îndeaproape.

După ce ne-am cazat, am plecat în căutarea celui mai apropiat restaurant deoarece ne era o foame de lup. L-am găsit exact lângă hotel, în spatele clădirii, acolo servind și o româncă plecată și stabilită în Grecia de când era copil. Am stat la povești cu ea, am răsfățat un pisic și am mâncat foarte bine. Porțiile enorme și ingredientele proaspete ne fac să recomandăm acest loc: Taverna Aiolos.

Ce am făcut noi în cele două zile petrecute aici? Ne-am plimbat! Am colindat străduțele întortocheate ale orașului, am privit de pe minunata faleză a portului cum soarele apune în spatele munților Arcadiei, colorând mica cetate Bourtzi în mii de nuanțe portocalii, ne-am plimbat prin piața Syntagma (care este și inima orașului vechi) și am privit copii care se joacă și turiștii care se bucurau de o bere, un frappe sau ceva bun de mâncare. Am simțit vibrația și freamătul locului, dorindu-ne să prelungim aceste momente cât de mult putem.

Nafplio ne-a cucerit cu arhitectura sa venețiană și atmosfera veselă și relaxantă. Centrul vechi este un veritabil labirint de străduțe înguste, în trepte, placate cu marmură sau dale de piatră, de-a lungul cărora stau riguros aliniate case rafinate și elegante, cu un etaj sau două, zugrăvite în tonuri pale, cu balcoane ornate cu balustrade din fier forjat, pline cu flori. Balustrade groase care uneau casele de pe o parte și alta a străduțelor susțineau flori și plante superbe.

Palmierii erau prezenți peste tot, unele taverne avându-și măsuțele printre ei. Pe trepte stăteau tolănite pisici și pisicuțe, așteptând o mângâiere sau ceva bun de mâncare.

La parterul caselor, magazine cu suveniruri hand-made, taverne, ateliere de meșteșugării (pielărie, croitorie, încălțăminte unicat, sculptat în lemn), magazine cu bijuterii din argint și aur, cofetării, patiserii și gelaterii cu înghețate delicioase așteptau să fie vizitate și admirate. Majoritatea produselor erau confecționate chiar în acele magazine. Când intram într-un loc, eram întâmpinați cu zâmbetul pe buze și ne era mai mare dragul să descoperim aceste locuri.

Evident, nu am rezistat tentației și am făcut ceva cumpărături. Cea mai mândră sunt de o brățară din argint, lucrată manual de un meșter argintar.

Topul restaurantelor de pe TripAdvisor ne-a fost de ajutor în alegerea locurilor în care să luăm masa. Am mâncat inclusiv în orașul nou, cel modern, care arată la fel de steril ca unul din România. Mâncarea a fost bună, porțiile mari (uneori prea mari pentru a putea termina tot), la prețuri rezonabile. În general, tavernele de pe malul mării sau din piață sunt mai scumpe, dar aveți o priveliște superbă.

Nafplio merită vizitat cel puțin două-trei zile pentru a te putea bucura de tot ceea ce oferă. Noi am trăit clipe minunate în orașul celor trei cetăți și ne-am promis că o să revenim pe străduțele lui întortocheate. Ne-am îndrăgostit iremediabil de Nafplio și am rămas cu un sentiment intens de admirație pentru acest oraș magnific.

De aici am plecat către Atena, unde eram așteptați, și, mai apoi, către Nei Pori, stațiune care ne-a făcut vacanța frumoasă într-un alt concediu.